Istoric

divider

Pe dealul Măgura s-au descoperit vârfuri de săgeţi din silex. În satele Căbeşti, Furcşoara şi Bărăştii Iliei s-au descoperit urme ale epocii neolitice. În această zonă au fost constatate în mai multe puncte, urmele existenţei omului preistoric. Urmele romane în această zonă sunt mult mai rare, fiind legate de ordin economic, cunoscându-se urmele unei exploatări de piatră în zona Boz. Pe hotarul Căbeştilor a fost descoperit un apeduct roman, cu o lungime de 98 m, care deservea o carieră de piatră de var.

În Ţara Zarandului sunt amintite opt districte româneşti, dintre care 6 într-o diplomă din 1390. Este epoca în care încep să fie atestate şi localităţile comunei Brănişca. Prima localitate atestată este chiar reşedinţa comunei, Brănişca, înscrisă pentru prima dată în documentele  medievale în anul 1329 sub numele de Baranchka. La 20 august 1329, Carol Robert de Anjou poruncea Capitlului bisericii din Alba Iulia să execute o împărţire de pământuri din “Mintia şi a terenurilor ce ţin de ea şi la Pestiş”. După îndeplinirea poruncii regelui, Capitlul îi scrie, informându-l despre modul în care au fost împărţite moşiile între comitele Ioan şi Barnaba. La punerea în posesie participă ca om de încredere al regelui, An-drei de Brănişca (Andreas de Baranchka). Numele său ar putea fi o creaţie româ-nească, provenind de la apelativul brană “poartă, trecătoare”. Brănişca se înscrie între localităţile din comitatul Hunedoara apărute în documente înainte de 1350 al cărui procent se ridică la doar 11%, restul de 89% fiind amintite abia după anul 1351.

Satul Boz apare în documentele medievale începând din anul 1453 sub denumirea de “poss. Magyarboz”. Apoi, numele său parcurge o serie de forme până ajunge la cel actual. Bărăştii Iliei este cea de a treia localitate care apare într-un document din anul 1482 ca “poss. Baresth”. În continua-re, satul poartă acelaşi nume cu puţine şi neînsemnate modificări. Numele satului Căbeşti provine de la numele de persoană Caba, la care este adaugat sufixul ”–eşti”. Gialacuta este pomenită în documentele medievale tot în anul 1484 sub “poss. Gelakwtha”. Târnava este amintită pentru prima dată tot în anul 1484, când numele său apare sub forma de “poss. Felsew Tharnocza”. În acelaşi an, 1484, este pomenit în documente şi satul Târnăviţa sub forma “poss. Also Tharnocza”. Numele sau este un derivat cu diminitivul “–iţa”, de la Târnava.

Evenimentele desfăşurate la Brănişca în timpul Răscoalei din anul 1784 se regăsesc în scrierile a numeroşi istorici. Participarea locuitorilor la răscoală este motivată prin greutatea sarcinilor, castelul din Brănişca al baronului Josica căzând victimă nemulţumirilor ţăranilor.

În circuitul turistic Brănişca – Certeju de Sus – Veţel se încadrează mai multe obiective turistice. Astfel, se găsesc biserici cu o vechime semnificativă, dar şi castele şi conace sau rezervaţii naturale, cu peisaje minunate.