În aceste zile, fiecare sătean, îmbrăcat în haine de sărbătoare, aşteaptă sosirea preotului cu botezul. Casa este gătită de sărbătoare şi gazda aşează pe masă un vas frumos cu apă. Această apă este sfinţită de către preot şi este, apoi, folosită pentru botezul tuturor animalelor din curte. În ajunul Bobotezei, în satul Gialacuta se practica un ritual numit “Ciorolesa”. Astfel, mamele făceau un colac în care se puneau monezi, pe care seara, după ce se tămâiau grajdul, cocina şi coteţele găinilor, îl împăr-ţeau copiilor care descopereau monezile în el. În seara aceleiaşi zile, la Boz se juca la “Sanvăsîi”. Obiceiul se practica astfel: se adunau 5 -6 copii la o familie acasă, iar pe masă gazda înşira farfurii sub care se ascundeau diferite obiecte. Copiii trebuiau să aleagă câte o farfurie şi, în funcţie de surpriza descoperită, li se preziceau acestora viitorul soţ sau soţie. Copilul care găsea oglinda, va avea parte în viaţă de o nevastă frumoasă şi făloasă. Cel care găsea un cartof, va avea o fată bogată drept soţie. Pieptenele era simbolul soţiei colţoase, tăciunele din sobă simboliza urâţenia.