Biserica de lemn “Pogorârea Sfântului Duh”, sec. XIX-lea, satul Fucşoara

divider

Biserica de lemn “Pogorârea Sfântului Duh”, sec. XIX-lea, satul Fucşoara, este aşezată pe o colină, deasupra văii Furcşoarei, reuşind să se impună prin robusteţea clopotniţei cu foişor în console şi fleşă elanşată. Pereţii scunzi ai bisericii se pierd sub pantele generoase ale acope-rişului, ce păstrează sub foaia de tablă şi învelitoarea de şiţă. Pare să dateze din secolul al XVII-lea; momentul înălțării se va putea preciza cu exactitate doar în eventualitatea descoperirii vechii pisanii, dăltuită, cu probabilitate, pe ancadramen-tul ușii dinspre naos, ascuns în prezent sub un strat impropriu de tencuială. În sat se păstrează tradiţia conform căreia biserica ar fi fost adusă din satul Ribiţa, fără a avea nicio bază reală. Nava este dreptun-ghiulară, cu capetele de est şi de vest nedecroşate, poligonale cu trei laturi. Consolele, crestate în planuri curbe, nu au fost acoperite de tencuială. Un veşmânt pictat a îmbrăcat pereţii bisericii, fiind executat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, putând fi atribuit fie preotului Ioan Zugravul din Deva, fie pictorului anonim de la Certeju de Jos. Se mai păstrează doar fragmente: în partea supe-rioară a tâmplei se remarcă reprezentarea Răstignirii, iar în pronaos, pe pereţii de sud, sud-vest şi nord-vest, este zugrăvită pilda celor zece fecioare în medalioane. Şi în naos  se păstrează pictura originală de mare valoare. Frumoasele icoane ale „Sfântului Ierarh Nicolae” și ale „Mântui-torului Iisus Hristos” au fost transferate în colecția de artă bisericească de la Protopopiatul Ortodox Orăștie. Alături de edificiu se păstrează arhaicul ”scaun de judecată” cu o masă alcătuită dintr-o piatră aşezată în mijlocul pătratului delimitat de bârnele groase, vechi, de stejar.

 

 

biserica-fucsoara